Am pornit spre RICO dornici de catarat si cu gandul ca acolo vom gasi oameni faini cu chef de aventura. De asemenea unul din obiectivele noastre acolo a fost si oferirea de sprijin la organizarea Briefing-ului Next Summit pentru gasirea de candidati potentiali la editia 2. Monica, Dana, Chady, Vlad si Alexandra au ajuns de vineri noapte, avand astfel timp sambata sa faca cateva trasee pe Piatra Secuiului, zona Coada Pietrei Sud. Anume, Bebe, Suzeta, Ultimul Mohican si Muchia Tisei, pana sa ne alunge o ploicica.

Eu, Mircea si Simina am ajuns sambata dupamiaza, am apucat sa ne cataram si noi putin dar stropi de ploaie au inceput curand sa cada timizi, cu ezitari, dar dupa o vreo jumatate de ora ne-am gandit sa ii lasam singuri cu muntele. Stanca era deja cam umeda, asa ca ne-am pus sperantele intr-o vreme mai buna pentru zilele urmatoare.

Am coborat la camping, ne-am incalzit cu un ceai cald din partea organizatorilor sau ne-am stins foamea cu un sendvis, urmand sa luam pulsul localitatii Rimetea. Fiind un sat micut, arata foarte pitoresc de la baza stancii. Cateva case stranse in jurul unei biserici, toate ingrijite, albe (dupa un incendiu din secolul XIX au fost refacute), un butic cu langosi, unul cu Kurtos-kalacs, altul cu ciocolata de casa, nelipsitul cu suveniruri, asteptau turistii. La cismeaua-fantana din centru se distrau o mana de copii cu un caiac cu vasle. O trasura cu doi cai completa peisajul, iar restaurantul ne imbia cu mancaruri traditionale.

Locul de stat la o bere cu prieteni vechi si noi a fost insa Gonduzo, un local simpatic si cu muzica buna. In spatele curtii, in sura, ingramaditi pe hamace, lazi de bere sau fan (deh, era racoare), am asistat la briefingul primei editii Next Summit, cu ochi mari si cu entuziasm. Mihnea a descris ideea de mentorat in domeniul alpin, in ce a constat fiecare atelier in parte si ce se asteapta de la participanti. Auzind ca ai nevoie de dedicare si motivatie, eu si Simina ne visam deja acolo 

Duminca, ceata ne alunga in cheile Turzii, pestera Ungureasca, sa fim siguri ca nu ne incomodeaza ploaia. Cand ajungem, totusi, avem parte de soare, cheile se profileaza pe cerul alabstru de care ne era dor. Pornim pe carare, intrebam de traseu si ajungem la pestera. Aflam ca am ajuns la tanc – cu o ora in urma ploua. Urcam cateva trasee, printre care Ginta, Satra, Tinu Ceave, Aurar si ne minunam de un traseu pe arcada de la intrare, solicitant dar spectaculos, pe care se antrenau Zuzu si Rus.

Spre seara incercam sa ajungem la un sector din chei. Cautand poteca ne dorim sa fi avut o maceta si, dupa un pic de balaureala, ne dam seama ca exploram la un alt pod decat ar fi trebuit. Abandonam ideea, pentru ca se facuse tarziu si eram nerabdatori sa vedem daca avem bafta la tombola. Pana la urma am savurat festivitatea in sine mai mult decat premiile. Ne-am bucurat pentru cei care erau super incantati ca au avut numerele norocoase, am ras cu pustii care au primit o lada de bere, ne-a fost drag de cine a crezut ca avea biletul bun si am aplaudat cu admiratie castigatorii concursului la categoria Masters. Am lasat mai apoi veselia din Gonduzo pentru linistea de pe partea cealalta a vaii. Am urcat cu Mircea si Chady in urma Siminei pentru a ajunge suficient de sus ca sa facem cateva poze faine cu orasul si faleza. Inca nu se vedeau stelele, dar pe la miezul noptii, inapoi la focul de tabara din camping, un domn pasionat de astronomie a invitat lumea la privit cerul prin telescop.

Dupa o zi frumoasa a urmat una si mai si, cu nori subtiri si vant bun pentru parapantisti. Am urcat din nou pe Piatra Secuiului: Alexa, Simina si cu mine pe Cega si Muchia Tisei, fotografiind in pauze, privind in zare sau la Vlad si Mircea pe Demisec si Love; Spuky ramane restanta  Ne-ar fi placut sa stam mai mult, insa drumul spre casa e lung. Nu suficient ca sa ne sperie, totusi; vom reveni !

-Alina Bratu

Trasee in Coltii Trascaului – Piatra Secuiului
Zona Coada Pietrei – Sud

Trasee in Cheile Turzii, Pestera Ungureasca