Sambata dimineata, pe un frig la care nu ne asteptam, ne-am intalnit cu totii in chei. Am stat un pic, am mancat, ne-am pregatit echipamentul, ne-am ales traseele si am pornit spre stanca, fiecare echipa spre zona aleasa – echipele au fost prestabilite de mentorul nostru Alex.

Traseele alese au fost de cate 4-5 lungimi de coarda astfel incat sa trecem de mai multe ori prin toti pasii ce tin de regrupare, aducere secund, schimbare cap. Astfel au fost parcurse Creasa Sudica din Coltul Cetatii, Amurg si Prieteniei din Coltul Vilii.

Planul nostru a fost ca pe la amiaza sa iesim din trasee si sa intram in altele. Bineinteles ca planul de acasa nu se potriveste cu cel de pe stanca, fiind pusi in doua situatii neprevazute: scaparea reverso-ului ceea ce a dus la coborare din a doua regrupare si catararea din nou a traseului iar la final blocarea corzilor dupa rapel ceea ce a dus la o urcare destul de lunga folosind doua noduri Prusik. Cu toate ca nu a iesit asa cum am planuit la inceput am invatat niste lectii pe care nu le vom uita.

Pana la lasarea intunericului a urmat o repriza de escalada continuata cu o seara plina de povesti la Gonduzo in Rimetea.
A doua zi, cei care am fost in Coltul Vilii ne-am mutat in Coltul Cetatii si am parcurs Creasta Sudica. Un traseu frumos cu privelisti deosebite si o retragere pitoreasca.

A fost o iesire reusita care ne-a ajutat sa exersam si sa progresam, observand si care ne sunt punctele slabe la care mai avem de lucru, si din care am ramas cu detalii utile – unele invatate pe propria piele, deci pe care sigur nu le vom uita niciodata.